Stiati ca:

· Frecventa consumului de zahar si nu cantitatea, este raspunzatoare de cresterea carioactivitatii · Un consum cresut de glucide intre mese determina cresterea incidentei la carie. · S-a demonstrat ca este mai bine sa consumam cafea indulcita inainte de micul dejun. Explicatia: dupa consumul de cafea indulcita cu zahar inainte de micul dejun are loc o scadere importanta a PH ului oral care va fi tamponat de ingestia ulterioara de alimente. Daca se consuma cafea indulcita dupa micul dejun, scaderea PH-ului va fi mai mica dar cu actiune mai indelungata in timp. · Cel mai scazut indice de carie se obtine la un consum zilnic de 50g zahar/zi sau 10kg zahar/an. · Este important ultimul aliment consumat. La sfarsitul unei mese se recomanda: o bucata de branza, alune, arahide, guma cu xilitol · La nivelul placii dentare exista 200-400 specii microbiene

Tehnici de periaj

Exista mai multe metode de periere: 1. Tehnica Bass 2. Tehnica ruloului 3. Tehnica circulara Fones – pt copii

4. Tehnica Stillman, etc. Contraindicata: metoda orizontala

Tehnica de periaj folosita este extrem de importanta intrucat un periaj incorect este ineficient . Astfel cea mai raspandita metoda este cea numita a rularii: Se periaza grupe de 2-3 dinti, fiecare grup continand si un dinte din grupul curatat anterior. Pozitia periutei este cu perii la 45 grade fata suprafata de curatat a dintelui , pe dinte, aproape de gingie si se fac 8-10 miscari de rotatie dinspre gingie spre varful dintelui, si NICIODATA invers. Dupa ce au fost curatate atat suprafetele dinspre obraz cat si cele din interior se curata suprafetele muscatoare ale dintilor laterali(maselelor) cu 8-10 miscari dinspre posterior spre anterior. Iata mai multe amanunte, in clipul de mai jos: Periutele de dinti recomandate sunt in general cele cu peri din plastic, avand varful rotunjt, de consistenta medie, cu indicator de uzura, care trebuiesc inlocuite cam o data la 3-4 luni . Pastele de dinti pe care le folosim trebuie sa contina flor, insa marca lor nu este atat de importanta cata vreme tehnica de periaj este cea corecta.

Tehnica Bass 1. Aseaza periuta de-a lungul marginii gingiei in unghi de 45 de grade. Periuta sa atinga atat dintii, cat si gingia.

2. Opreste-te asupra unui grup de 2-3 dinti. Vibreaza usor periuta. Apoi "matura" suprafetele dintilor dinspre gingie inspre marginea libera a dintilor.

3. Aseaza periuta pe fata interna, dinspre limba, a dintilor si curata dintii prin aceeasi miscare ca si in exterior.

4. Pentru partea interna a incisivilor, periuta trebuie asezata vertical. Din nou "matura" dinspre gingie inspre marginea libera a dintelui.

5. Si in final, perie fata cu care dintii musca (numita suprafata ocluzala), atat la maxilar, cat si la mandibula, prin usoare miscari circulare. Nu uita sa cureti limba dinspre interior spre exterior, pentru a indeparta bacteriile depuse pe suprafata ei. Acestea sunt sugestiile pentru un periaj corect publicate de specialisti din SUA . Ele au la baza o metoda clasica, inventata de doctorul Bass la inceputul secolului trecut. http://www.youtube.com/watch?v=MUQevxovDSs

Arcadele dentare temporare

La copii exista asa-zisa dentitie temporara sau "dinti de lapte", 20 la numar: 8 incisivi, 4 canini si 8 molari. Acestia incep sa erupa incepand cu varsta de 6 luni, iar dentitia completa se formeaza pana la varsta de aproximativ 2 ani si jumatate. Acesti dinti vor fi insa inlocuiti treptat cu cei definitivi intr-un proces lent, care debuteaza in jurul varstei de 6 ani si se finalizeaza pana la 12 ani. Maselele de minte (al treilea molar) nu au legatura cu dentitia temporala sau cu cea definitiva. Ele pot sa erupa la orice varsta, incepand cu 17 ani.

Arcadele dentare permanente

Avem doua dentitii, cea de copii si cea a adultului.

La omul adult exista in mod normal un numar de 32 dinti, cate 16 pe fiecare arcada (superior, pe maxilar si inferior, pe mandibula). Pentru ca au forme si roluri diferite, dintii au fost impartiti in incisivi, canini, premolari si molari. Astfel, pe fiecare arcada se gasesc patru incisivi, doi canini, patru premolari si sase molari. Incisivii si caninii sunt folositi pentru prehensiune (muscare), iar premolarii si molarii – pentru mestecare.

Puteţi localiza şi identifica tipurile de dinţi pe arcada dentară din imaginea de mai jos: · Incisivii - dinţii frontali, tăioşi, cu formă de daltă (patru superiori şi patru inferiori), folosiţi la tăiatul alimentelor. · Caninii - au formă conică (de colţi) şi folosesc la sfâşiatul alimentelor. · Premolarii - au la suprafaţa ocluzală o coroană bicuspidă sau tricuspidă. Servesc la sfărâmare şi sfâşiere. · Molarii - folosesc la mestecat, având mai multi cuspizi (formaţiuni de relief) pe suprafaţa ocluzală.

In imaginea de mai sus sunt prezentati dintii permanenti si varsta aproximativa la care acestia erup.

Anatomia dintelui

Dintii sunt implantati in oasele maxilare (maxilarul si mandibula). Un dinte este format dintr-o coroana (portiunea care este vizibila in cavitatea orala) si una sau mai multe radacini implantate in oasele maxilare, la nivelul spatiilor special destinate, numite alveole dentare. Coroana are la suprafata smaltul dentar, o formatiune mineralizata care este cea mai dura structura a organismului. Sub smaltul dentar se afla dentina. "Miezul dintelui" este denumit pulpa dentara, care contine vase de sange, limfatice si terminatii nervoase. Pulpa dentara se continua spre radacina dentara cu canalele radiculare, care ajung pana in interiorul osului in care este implantat dintele. Radacinile se fixeaza de oasele maxilare printr-o retea complexa de ligamente parodontale.

Smalt Substana lucioasa, anorganica, de culoare alba, formata din cristale de hidroxil apatita care acopera suprafata vizibila a dintilor. Este foarte rezistenta la abraziune.

Dentina

Substanta proteica, bogat mineralizata, care formeaza masa principala a dintelui. Este stratul cel mai gros din structura dintelui, aflat sub smalt si sub cementul radicular.

Cement radicular

Tesut dentar, ce acopera dentina radiculara de la colet pana la apex.

Pulpa dentara Tesut conjuctiv lax, situat in camera pulpara si canalul radicular